Faceți loc pentru generația Alpha! Copiii de astăzi vor modela societatea de mâine. E important să-i înțelegem pentru a-i putea ajuta să se dezvolte, pentru a avea o relație armonioasă cu ei și pentru a încerca să pregătim împreună un viitor luminos acasă, la școală sau la cursuri, în clasă sau online.
Sociologii denumesc Generația Alpha (sau Gen Alpha, prescurtat) pe acei copii născuți între 2010 și prezent (2024-2025). Denumiți după prima literă a alfabetului grecesc (vin după generațiile X, Y și Z, care au epuizat alfabetul latin), ei sunt primul lot de copii născut integral în mileniul al treilea – în general copiii noștri, ai Millennials (generația născută între 1980 și 1994). Între Millennials și Alpha s-a născut generația Z (1995 – 2010).
Generația Alpha a apărut în condițiile unei scăderi a natalității în lumea occidentală și a conceperii la vârste din ce în ce mai mari. Sunt, mai exact, niște copii doriți, așteptați, planificați, rareori apăruți accidental.
Un alt eveniment major care definește, spun experții, generația Alpha este pandemia de COVID 19, în timpul căreia mulți dintre copii s-au născut sau în care și-au petrecut prima copilărie. Este și motivul pentru care a fost propus și numele de Generația C (Gen Coronials – un pic sinistru, dacă mă întrebi pe mine). Impactul pe care l-a avut, totuși, pandemia este marcant, prin aceea că lungile perioade de izolare și online i-au asociat, se pare, definitiv, pe copii cu dispozitivele electronice, gadget-urile și inteligența artificială (un alt nume propus pentru generația Alpha a fost “Generația AI”).
Deși sunt cea mai tânără generație, Alpha au puterea de a influența branduri și au deja putere de cumpărare care le depășește anii. Influențează, deci, într-un mod direct economia (câți dintre copiii sub 10 ani nu își comandă singuri sau cer de la Moș Crăciun Robucși – moneda utilizată în jocul Roblox. Plus jocuri, extensii de jocuri, accesorii virtuale pentru pisici virtuale și alte bunătăți care, după mintea unui om născut în anii 80, nu există în realitate).
Sunt copiii care au avut parte de cele mai multe facilități și dotări (de la gadget-uri la o întreagă infrastructură socială menită lor: băi speciale în mall-uri și restaurante, locuri de joacă mereu mai înalte, mai colorate, mai protejate anti-zgârieturi pretutindeni, colțuri special amenajate și animație în aproape orice restaurant care se respectă, hoteluri family cu impresionante sisteme de tobogane, jucării și oameni care să îi distreze în orice moment al zilei).
Sociologii așteaptă de la ei să aibă o durată de viață mai mare decât orice altă generație (datorită progreselor făcute de medicină, nu datorită unei stări de sănătate excepționale), să aibă o durată a studiilor prelungită și să locuiască mult mai mult timp alături de părinții lor. Până la 20 și… spre 30 de ani.
Tot efecte ale pandemiei sunt și creșterea procentului obezității infantile și o capacitate mai mică de a se concentra, o oarecare nervozitate întâlnită la din ce în ce mai mulți copii, pusă de psihiatri și psihologi pe seama utilizării excesive a stimulării date de video foarte scurte și materiale fragmentate de pe rețelele sociale.
Acest lucru a dus și la o scădere a rezilienței și a adus noi provocări în domeniul educației. Să explicăm de ce.
Înțelegerea noțiunilor, fie că e vorba de științe sau lingvistică, sport sau arte cere răbdare. Fixarea lor și transformarea în automatisme, construirea deci de sinapse noi, cere revizitarea repetată a aceluiași conținut, de fiecare dată la un nivel puțin mai mare. Să luăm ca exemplu engleza (deși se aplică și la matematică, română, etc): în primul an de învățare a englezei la copiii școlari (fie că sunt clasa pregătitoare, întâi sau a doua), vom învăța să ne exprimăm, să facem propoziții deci, la prezentul continuu (I am drawing. Andrei is reading his book. Otilia is writing now). Propozițiile vor fi la început scurte, folosind un număr restrâns de verbe – dar anul următor, printre alte noțiuni, va fi reluat și prezentul continuu, în propoziții mai complexe, folosind mai mult vocabular: Ioana is eating because she is hungry. Vlad is talking to the man who is wearing a blue T-shirt.
Ei bine, pentru aceste etape de consolidări și revizitări ale materiei, de construcție a unui etaj superior al cunoașterii, copiii Alpha au mai puțină înțelegere și răbdare decât generațiile anterioare. Li se pare că știu, că au mai făcut asta, se plictisesc, vor conținut nou, exploziv, nemaivăzut, bazat exclusiv pe jocuri, ca și cum ar schimba un filmuleț de pe youtube. În acest fel pot rămâne cu lacune sau vor comunica simplist în engleză, chiar și la niveluri mai avansate.
În privința abilităților sociale, evident acestea nu sunt la fel de mult exersate în cazul generației Alpha ca în cazul copiilor crescuți cu cheia de gât, care stăteau zilnic în fața blocului câteva ore cu o puzderie de alți copii. Folosirea dispozitivelor electronice le oferă un boost cognitiv: pot rezolva eficient probleme, pot lua decizii foarte rapid, au un simț al observației foarte dezvoltat și o viteză de procesare a informației mare – au, așadar, creierul bine antrenat, dar sunt mai stângaci când vine vorba de comunicare și de interpretarea mesajelor sociale.
Ca atare, în grădinițe și școli observăm că:
În lumea întreagă, se vorbește despre gamification of education – cât mai multe noțiuni sunt introduse și exersate sub formă de joc. Sprijinim învățarea prin experimentare, prin personalizare, prin jocuri de colaborare. Altfel, elevii nu doresc să participe de bună voie la procesul educativ.
La cursurile de engleză ne jucăm mult, în cazul copiilor preșcolari și clasa 0, cu flashcards – le atingem, sărim pe ele, le ascundem și le găsim, le organizăm, tragem la sorți și multe alte activități ce mențin implicarea copiilor. Folosim de asemenea plastilină, jucării tip fructe, legume, marionete pentru a stimula conversația în cadrul simulărilor de situații reale.
La cursurile pentru clasele II-IV, pe lângă flashcards se adaugă jocuri de ghicit cum ar fi 20 Questions, I spy with my little Eye, ghicitori clasice sau explicat și ghicit ce a desenat partenerul și desigur, jocuri și activități pe display-ul interactiv. Inclusiv software special de prezentare a manualelor și caietelor de activități pe care copiii le dețin în format fizic pe ecran, acesta fiind un format cu care sunt mai bine familiarizați.
La cursurile pentru clasele V-XII, pentru adolescenți așadar, pe lângă jocurile de conversație, explicat, ghicit, ca Taboo Game, includem uneori și jocuri ce implică conectarea la un dispozitiv (Kahoot, Bamboozle).
De mai multe ori pe an, construim lecțiile în jurul unor crafturi care le dezvoltă și abilitățile artistice și îndemânarea și pe care apoi învață să le prezinte în limba engleză, în cadrul orelor speciale de Halloween, Crăciun, Paște, 1-8 martie șamd.
Orice generație, se spune, crește ca o reacție (inversă) la generația părinților lor. Pe când Millennials au trăit perioade de boom economic, de credit cu buletinul, de îndatorare fără nicio grijă, pentru Alpha urmează o responsabilizare inspirată din atitudinea bunicilor lor. Munca asumată, seriozitatea, economisirea și responsabilitatea socială vor constitui apanajul generației Alpha.
Pe de altă parte, părinții Millennials au trecut prin multe etape (mai ales la noi în țară) și și-au găsit echilibrul. Date îngrijorătoare spun că în lumea occidentală 1 din 4 adolescenți între 15-19 ani are premizele dezvoltării unei boli mintale cu impact asupra vieții sale. Anxietatea și depresia au căpătat proporții îngrijorătoare. Sentimentele de inadecvare sunt amplificate și de bombardamentul de poze și mesaje ce sugerează că toți ceilalți au o viață fericită vizibile pe rețelele sociale. Acestea sunt greu de digerat de către o minte tânără și care se luptă să își găsească vocea / rolul în lume.
Copiii sunt copii, indiferent de epocă. Pentru a avea o relație bună cu ei, nu trebuie să fii ca ei, să te prefaci, să te transformi, trebuie pur și simplu să te conectezi cu ei și să le transmiți că îi iubești, că te bucuri că îi ai, că îi vezi și că petreci timp cu ei. Oamenii se nasc cu un fel de program care îi face să își iubească și să își admire părinții, oricum ar fi ei – doar nu sabota acest program.
Copiii din generația Alpha nu mai sunt la fel de conștienți cu privire la ierarhii și tind să nu le mai respecte. Lumea lor e bazată în mai mare parte pe colaborare. De aceea, vor coopera dacă le explici, argumentezi sau dacă îi șantajezi emoțional mai degrabă decât pentru că așa vrei tu / așa trebuie / tu ești părintele. Fiindcă la nivel de tehnologie și la nivel cognitiv sunt deja foarte dezvoltați, au nevoie să îi ajuți să exerseze relațiile interumane, empatia, inteligența emoțională pentru a putea fi împliniți, performa sau deveni lideri în viitor. Pentru acest lucru, nimic nu e mai prețios decât timpul petrecut împreună (găsești în articolele noastre idei despre activități de weekend, activități de toamnă alături de copilul tău).
În concluzie, copiii din generația Alpha au parte de previziuni foarte optimiste și au toate premisele pentru o viață de succes și împlinire. Tot ce rămâne de făcut e să îi sprijinim și să le oferim atenția și dragostea noastră!
Sursa foto: Freepik