Există anumite lucruri care ne încetinesc creșterea personală și profesională în mod nedrept și nemeritat. Unul dintre ele este teama de a vorbi în public într-o limbă străină. Ea poate fi învinsă, însă, prin acceptare, o bună pregătire a fiecărui moment în care e necesar să fii în fața mulțimii și prin ajutor ca să devii mai încrezător în tine și mai fluent în respectiva limbă străină.
Pentru mulți, totul a început cu serbarea de sfârșit de an de când eram mici. Serbarea de Crăciun a trecut cum-necum, însă la cea de sfârșit de an presiunea era așa de mare, mulțimea de ochi ațintiți asupra noastră așa de vastă, pantofii cei noi așa de strâmți, încât am simțit, noi cei micuți, cum vocea ni se frânge brusc sau lacrimile urcă ușor și amenință să iasă.
Serbarea e cam primul eveniment din viața unei persoane în care aceasta are ocazia (sau mai mult, datoria) de a vorbi în public. Atunci observă că evenimentul este, ca să folosim un termen modern și supraevaluat, traumatizant pentru el și hotărăște să evite astfel de situații cu orice preț.
Glosofobia sau teama de a vorbi în public, afectează, se pare, 3 din 4 adulți. Este de fapt un conglomerat de temeri strânse într-un mănunchi: teama de a nu face greșeli/ de a nu fi criticat, aceea de a nu fi simpatizat/acceptat/interesant, teama de a nu avea un blocaj și a uita cum să mai continui ideile tale.
Ceea ce tu, adultul de astăzi, nu știi e că probabil nu ar fi fost așa de traumatizant dacă Doamna, cu sprijinul părinților, ar fi pregătit serbarea așa cum trebuie. Adică prin multă repetiție, inclusiv cu locurile ocupate pe scenă, intrarea, ieșirea din scenă, etc. Dacă nu ai fi fost condamnat pentru fiecare greșeală făcută în școală cu textul trebuia să știi / am vorbit deja despre asta săptămâna trecută, ca să ajungi să te temi de greșeli. Dacă nu ai fi fost rușinat la orice abatere și la fiecare test nu s-ar fi pus accent pe ceea ce NU știi. Dacă ți s-ar fi oferit ajutor atunci când te încurcai, când erai ascultat la lecție, în locul tăcerii și privirilor dezaprobatoare. Dacă ai fi fost aplaudat, uneori, de către colectivul de colegi pentru reușitele tale.
Sunt mulți dacă. Dar vestea bună e că teama de a vorbi în public poate fi rezolvată. Treptat. Se va rezolva printr-o pregătire riguroasă, astfel încât să te simți în siguranță atunci când ești acolo, în față. Dacă vei ști clar ce vei spune, cum o vei face, cu cine vei vorbi, dacă vei fi, cu alte cuvinte, sigur pe tine. Asta la început – cu timpul, vei observa că spontaneitatea va lua locul parțial orelor de pregătire.
Să îți spun un truc din domeniul limbilor străine: chiar și profesorii cu experiență multă, chiar și trainerii de prestigiu de la Oxford și Cambridge au un plan de lecție / niște notițe pe care le folosesc atunci când vorbesc în fața altora. Nu pentru că nu ar fi capabili să facă asta și fără. Ci pentru că știu că pregătirea este extrem de importantă și pentru că orice om își poate pierde ideile sau concentrarea preț de câteva secunde. Iată cum poți face această pregătire:
E crucial să știi cu cine vei sta de vorbă – persoanele individual sau măcar tipul de audiență. Categoria de vârstă, genul preponderent, profesia sau tipul de studii. În funcție de asta, îți poți adapta discursul: pe un ton mai glumeț (caz în care ar fi bine să înveți ceva expresii idiomatice și să iei în calcul niște glume bune în engleză) sau mai serios. Poți aborda subiectul dorit mai aprofundat, sau cu explicații clare și simpliste, în linii mari, dacă ai de-a face cu persoane neavizate.
Vei ști de asemenea dacă să alegi o modalitate de adresare mai formală și mai respectuoasă sau una prietenoasă, tip american :). În funcție de asta, poți alege expresiile potrivite în limba engleză.
Este util să cunoști (sau să încerci să vizitezi) și locul exact unde vei vorbi în public în limba engleză. Astfel, vei putea vizualiza apoi în mintea ta locul unde vei sta tu, unde și cum vor fi așezați ceilalți și vei elimina una dintre sursele de stres din ziua respectivă.
Adică bine-bine. Să fii familiarizat cu tema de discuție – să zicem trenduri în vânzările de medicamente. Să ai cunoștințe de background solide în acest domeniu, să cunoști informații de actualitate și eventual să iei cu tine documente cu informații mai greu de reținut pe dinafară (de exemplu cifre, date, procente) pe care să le poți identifica rapid la nevoie. Practic, să fii sigur pe tine în ceea ce privește conținutul discutat, inclusiv să încerci să anticipezi ce întrebări ar putea să ți se pună.
Nu vrei ca stresul vorbitului într-o limbă străină să fie dublat de stresul de a fi prins pe picior greșit din punct de vedere al datelor oferite. În plus, e un semn de maturitate profesională să mergi pregătit la un eveniment, pentru a fi capabil să îi aduci plus valoare.
Nu poți spera să susții un discurs, o prezentare sau o conversație clară și reușită dacă nu stăpânești terminologia de specialitate în limba țintă – în acest caz, în engleză. Te va ajuta să te exprimi, să înțelegi ce spun ceilalți vorbitori, să înțelegi întrebările și să poți explica foarte bine. Așa că fă-ți timp dinainte pentru a face liste de termeni utili în română și corespondenții lor în engleză. Exersează inclusiv explicarea acestor termeni în cuvinte simple, din vocabularul de bază, pentru eventualii participanți ai conversației care nu i-ar cunoaște. Verifică pronunția lor cu un dicționar online de încredere, cum ar fi Cambridge.
Pentru asta, ideal ar fi să te apuci să pregătești discursul sau discuția cu mai mult timp înainte, cel puțin o săptămână. Oricum, nu în ziua precedentă. Asta ca să ai timp să revezi termenii și informațiile de 2-3 ori înainte de evenimentul în sine.
Dar nu în scopul de a îl citi în fața celorlalți. Ci ca să îl poți reciti acasă, să studiezi critic dacă sună bine, dacă e destul de consistent, dacă e echilibrat din punct de vedere al ideilor și argumentelor. Dacă sună convingător.
Dacă ți se pare că anumite propoziții sună ciudat… cel mai probabil, așa este. Prin ciudat vreau să spun nenatural. De multe ori, avem tendința de a traduce ideile noastre din română în engleză, lucru care nu e întotdeauna recomandat, deoarece sunt două limbi diferite și cuvintele/ expresiile nu se folosesc în același mod. Cer prepoziții diferite, de exemplu – în română zicem pe stradă, în engleză in the street. Și mai sunt multe alte moduri în care cuvintele se folosesc diferit. Așa că pentru orice frază pe care ești nesigur, cere ajutorul cuiva despre care știi că e expert în engleză (cum ar fi un profesor) sau măcar verifică o bucată întreagă din propoziție pe internet (tasteaz-o pe Google). Acest truc te poate ajuta destul de mult, indicând ordinea corectă a cuvintelor. De exemplu dacă vei tasta birds sleep in the night, rezultatele aduse de Google îți vor arăta că se zice, de fapt, Birds sleep AT night.
Pentru ziua când va trebui să vorbești în public, scrie-ți pur și simplu câteva notițe foarte foarte schematice, ca să îți amintească ordinea ideilor și pe care poți arunca ochii doar 3-4 secunde. Dar menține contactul vizual cu cei cărora te adresezi, studiază-le mimica pentru a vedea dacă au înțeles, dacă le-ai captat atenția. În funcție de expresia lor, îți poți modifica discursul astfel încât acesta să devină mai detaliat sau mai scurt. Rămâi flexibil!
Toate aceste sfaturi sunt, evident, utile doar dacă ai cunoștințe de limba engleză la un nivel destul de bun – cam cel mai puțin ar trebui să fie B1 – intermediar. Chiar și așa, există loc de creștere. Și mai ales, exercițiul constant este important pentru a obține acea mult dorită fluență și naturalețe în vorbire!
Poți găsi ceva idei despre cum să te perfecționezi să ajungi la aceste performanțe în articolul de aici. Dar dacă intenționezi (sau trebuie) să vorbești în engleză în public în mod repetat, e indicat să cultivi cu atenție nivelul tău de limbă. În același fel în care ai grijă de prezența ta: costum și încălțăminte impecabile, dantură albă și strălucitoare.
În acest caz, cursurile de engleză susținute de profesioniști te vor ajuta cel mai mult, pentru că vei primi feedback la felul în care rostești și folosești limba în general și sprijin la toate necunoscutele de vocabular și gramatică.Plus că exact asta vei face: vei vorbi în public la nivel micro, în fața profesorului și a celor maxim 8 colegi ai tăi. Pe o perioadă mai lungă de timp (fiecare modul, adică nivel de cunoștințe, durează 16 săptămâni), de două ori pe săptămână. Până când, așa cum spun psihologii, te vei desensibiliza.
Teama de a vorbi în public într-o limbă străină este doar neîncredere. Nu neîncredere în tine sau în audiență, ci în cât de bine te-ai pregătit. Tu controlezi asta. Poți schimba felul în care percepi evenimentul dacă nu amâni, din frică, începerea în timp util a studiului. exercițiului atât asupra temei de discuție, cât și a limbii engleze.
Sursa foto: Unsplash