Diferente de invatare a unei limbi straine intre copii si adulti

Cand decidem sa invatam o noua limba, ne luam un angajament important: de a invata, de a repeta si de a munci pentru a ne perfectiona in continuu. Noi, adultii, suntem constienti de aceasta munca pe care trebuie sa o depunem. Dar oare e acelasi lucru si pentru copii? De ce o mama si fiica sa de 10 ani nu ar putea face un curs de nivelul A1 impreuna? Amandoua ar fi la acelasi nivel, asa ca de ce nu ar studia de pe aceleasi materiale? De ce un manual de A1 pentru copii e mai subtire decat unul pentru adolescenti? De ce un manual de A1 pentru adolescenti e mai subtire decat unul pentru adulti? Nu sunt toate de acelasi nivel?

Copiii, la fel ca adultii, sunt indivizi care au propriile lor caracteristici si convingeri, le plac sau le displac anumite lucruri. In ciuda acestor lucruri, exista diferente notabile in ceea ce priveste predarea unei limbi straine copiilor fata de predarea sa adultilor. Mai jos sunt enumerate cele patru diferente majore dintre modalitatile de invatare ale unui copil, in comparatie cu cele ale unui adult.

Spre deosebire de adulti, copiii inca se dezvolta cognitiv, lingvistic, social, emotional si fizic.

Intre 6 si 12 ani, copiii care studiaza o limba straina sunt in procesul de dezvoltare al gandirii, de a face paralele cu limba lor materna, de a descoperi noi moduri de interactiune cu cei din jur, de intelegere a reactiilor lor si a celor din jur. Copiii si preadolescentii (si poate chiar si unii adolescenti) sunt inca in starea de formare. Exista diferente in ceea ce priveste abilitatile de invatare pe care le au copiii. Spre exemplu, intre 6-7 ani invata intr-un anume mod, cu metode specifice varstei, aceste metode avansand la varsta de 8-9 ani, respectiv 10-11 ani. Exista anumite variabile cand vine vorba de invatare: se maturizeaza, cunosc lucruri noi, isi deprind accentul si au capacitatea de a face mai usor paralela cu limba lor materna.

Adultii au motive clare pentru care studiaza engleza. Copiii – nu prea.

Motivele pentru care un adult alege sa invete engleza sunt fie legate de munca, fie sunt de ordin personal. Copiii care sunt in clasele terminale de gimnaziu sau de liceu invata engleza pentru a promova un examen, pentru a merge la facultate sau pentru un eventual loc de munca in viitor. Cei mici, cu varste pana in 12 sau 13 ani nu au nevoie sa dea o comanda la un restaurant sau sa discute despre vreme in engleza, acestea fiind nevoi specifice adultilor care aleg sa studieze engleza dupa varsta de 18-20 de ani.

Copiii mici nu au nevoie de motive pentru a invata limba engleza. Ei sunt la varsta la care sunt ghidati de curiozitate: „Oare ce spune personajul acela in film?”, „Oare despre ce canta trupa X?” etc. In momentul in care va afla singur raspunsul la aceste intrebari, copilul va avea o satisfactie extraordinara si va fi dornic sa invete din ce in ce mai mult pentru a-si satisface curiozitatea.

Memoria joaca un rol important

O idee preconceputa despre invatarea unei limbi straine la o varsta frageda este ca cei mici au mintea precum un burete: asimileaza tot ce li se spune. Acest lucru este partial adevarat, intrucat desi cei mici retin aparent repede, ei uita si mai repede ceea ce li s-a zis/ predat. S-a observat, ca dupa o pauza destul de mare de la cursurile de engleza, copiii tind sa nu isi aminteasca tot ce li s-a spus. Mintea lor este ca un muschi: trebuie antrenata constant pentru a vedea cele mai bune rezultate. De aceea este foarte important sa repetam si sa recapitulam notiunile mai vechi. Trebuie sa reimprospatam si sa fixam bine cele invatate, deoarece memoria unui copil nu este la fel de buna ca cea a unui adult sau a unui adolescent.

Spre exemplu: daca unui copil i se preda structura „ I can”= „Eu pot” la varsta de 6 ani si el nu mai aude aceasta expresie pana la varsta de 12 ani, este ca si cum nu a avut vreodata contact cu ea. Baza unei limbi straine trebuie repetata an de an si reluata cat de des posibil, pentru ca cel care invata sa capete un reflex si sa nu i se mai para ceva nou. Dupa ceva ani de studiu, aceste lucruri vor fi deprinse si nu se va mai insista atat de mult pe ele. Nu vor disparea din programa scolara, dar nu se vor explica foarte in detaliu de fiecare data.

Daca e sa luam toate manualele dintr-o serie, nivel dupa nivel, vom observa ca lucrurile de baza se repeta, dar pe masura ce inainteaza nivelul, nu se va pune mare accent pe aceste notiuni. Motivul este ca se va presupune ca cel care continua modulul/manualul din seria respectiva va sti despre ce este vorba si profesorul nu va trebui sa ia timpul/ structura respectiv/a de la zero.

In ceea ce priveste memoria, se poate spune ca cei trecuti de varsta de 13 ani au capacitatea de a intelege mai usor si de a retine regulile de gramatica. Din acest motiv, repetarea notiunilor nu trebuie sa se faca atat de des ca la cei cu varste intre 6 si 12 ani.

Un an/modul de studiu nu este suficient

Daca cineva decide sa invete o limba straina, trebuie sa ia la cunostinta faptul ca acesta nu e un proces de un an sau sase luni. In cazul acesta, verbul „a invata” nu se potriveste contextului. Intr-adevar, se invata baza, dar fara exercitiu si avansare, aceasta se poate uita si nu se pot face prea multe cu baza de care nu s-a mai lipit nimic in ani de zile.

Fie ca esti adult sau copil, tine minte ca Roma nu s-a construit intr-o zi, la fel cum engleza nu s-a invatat intr-un an sau intr-un singur modul.