Autori britanici contemporani pe care îi poți citi ca să înveți mai bine limba engleză

sezlong vazut din spate pe malul unui lac albastru ca barci pe care sta o femeie care citeste — Beneficiile lecturii autorilor britanici: relaxarea, o mai bună cultură generală și îmbunătățirea nivelului de engleză.

Nu mai știi ce să citești? Aruncă un ochi la autorii britanici contemporani și vezi ce ți-ar plăcea! Pe lângă cărți excepționale, consacrate, cititul operelor în original în limba engleză te va ajuta să faci un upgrade la nivelul tău de limbă și să devii mai fluent!

Cuprins:

Cum te ajută lectura atunci când înveți limba engleză

Desigur că pentru a fi capabil să citești literatură în limba engleză, ai nevoie de 3 lucruri: cunoștințe bune sau foarte bune de engleză (minim B1, dar ideal B2 sau C1), să iubești lectura în general și să ai răbdare (deoarece viteza de lectură într-o limbă străină este mai mică decât cea din română).

Dacă cele din urmă calități sunt educabile și ține de tine să le cultivi, în privința primei însușiri – cunoștințele de engleză – s-ar putea să ai nevoie de puțin ajutor, cum ar fi un curs specializat care să te aducă la un nivel de autonomie suficient de bun încât să poți citi cu plăcere texte literare în original.

Cum te ajută, mai departe, lectura să devii și mai bun la engleză?

Îți îmbogățești vocabularul fără a folosi dicționarul, deoarece întâlnești în mod repetat aceleași cuvinte și expresii în diferite contexte, astfel încât înveți automat și sensul lor, dar și conotațiile și modul de folosire
Îți îmbunătățești fluența, pentru că ai tendința de a reține propoziții sau fraze care îți atrag atenția, în locul cuvintelor disparate
Observi cum funcționează natural gramatica (spre deosebire de propozițiile exemplu din manuale, care sunt scoase din context și pot fi ușor artificiale)
Întâlnești, în fiecare carte, zeci sau sute de idei pe care le-ai avut și tu, însă frumos și corect exprimate în limba engleză, ce îți servesc drept model.

Lectura este o oportunitate ușor accesibilă și la îndemână pentru a deveni mai bun la engleză – citești când ai tu timp, fără program fix, când ai dispoziție, în ritmul tău. Și dacă ai primit o porție bună de clasici pe perioada liceului, acum e momentul să îți îndrepți atenția către autorii britanici contemporani și astfel să fii în pas cu vremurile!

Cei mai apreciați autori britanici contemporani

Ca iubitoare de carte în general și anglofilă în special (mai ales că, deh, intrasem prin examen la o clasă cu predare bilingvă la cel mai vestit colegiu din județul meu), am savurat cu nesaț la vârsta adolescenței romane clasice din biblioteca vastă a părinților mei. Surorile Bronte, Jane Austen, Charles Dickens, Mark Twain, Oscar Wilde mi-au încântat serile – însă literatura britanică nu se oprește aici! Există autori contemporani foarte valoroși pe care îi poți citi pentru a îți îmbogăți atât cultura, cât și cunoștințele de engleză.

Din păcate, în școală, liceu, facultate chiar, tinerii nu sunt îndrumați corespunzător spre literatură de calitate, mai ales în ceea ce privește arta contemporană. Iată propunerea noastră – o listă de 5+1 autori britanici contemporani consacrați ai zilelor noastre, având stiluri literare diferite, care să te poarte prin lumi mai vesele sau mai triste, să te provoace să gândești, să deduci, să meditezi, sau care să te emoționeze până la lacrimi,

Julian Barnes

Născut în 1946 la Leicester (care, apropo, se citește Lestăr) și încă în viață, din fericire, Barnes a cuprins o bucată mare de istorie și a avut multe de povestit. Primul său roman, Metroland, spune povestea unui student care pleacă să învețe de la Londra la Paris, întorcându-se ulterior acasă și tratează temele idealismului și fidelității. De altfel, ce e atipic la acest scriitor britanic este puternica francofilie (Gustave Flaubert a fost scriitorul său favorit), dragostea pentru Franța și evidențierea relațiilor dintre aceasta și țara sa natală.

Romanele lui Barnes au o structură fixă, în 3 părți – merită citite și Before She Met Me, Flaubert’s Parrot, Staring at the Sun, Talking it over, The Porcupine sau England, England și mai recentul The Sense of an Ending. Iată câteva citate din cel din urmă roman menționat:

It strikes me that this may be one of the differences between youth and age: when we are young, we invent different futures for ourselves; when we are old, we invent different pasts for others

When you’re young – when I was young – you want your emotions to be like the ones you read about in books. You want them to overturn your life, create and define a new reality. Later, I think, you want them to do something milder, something more practical: you want them to support your life as it is and has become. You want them to tell you that things are OK. And is there anything wrong with that?

Ian McEwan

Ian Russell McEwan, născut în 1948, este un postmodernist sadea, preocupat de legătura dintre imaginație și realitate, care se folosește și de intertextualitate în stilul său (îți spun ca să știi, dacă ți-a plăcut de exemplu James Joyce, posibil să îți placă și el). Cel mai cunoscut roman al lui McEwan este Atonement, unde acesta explorează tema scriitorului, mesajul transmis fiind acela că responsabilitatea unui autor este să redea o imagine precisă, realistă a lumii, chiar dacă personajele și faptele din carte sunt pură ficțiune. Cartea lui a fost și ecranizată (joacă Keira Knightley și James McAvoy!).

Cartea Atonement pornește destul de lent, lucru care îi descurajează pe mulți dintre cititori, aducându-i până la refuzul de a mai avea de-a face cu operele scriitorului. La început, prezintă – pe lung – viața idilică a personajelor înainte de un anumit incident. După ce incidentul se petrece, totuși, devine mai ușor de citit și evenimentele se precipită (acțiunea e plasată în timpul celui de-al doilea Război Mondial). Stilul lui McEwan este plin de talent, provocator, iar personajele complexe din punct de vedere psihologic (deci merită!). Dar ai nevoie de răbdare și o minte limpede. Nu e genul de literatură care să fie citită în tramvai, între 3 stații. Iată fragmente din cartea Atonement:

The cost of oblivious daydreaming was always this moment of return, the realignment with what had been before and now seemed a little worse.

A story was a form of telepathy. By means of inking symbols onto a page, she was able to send thoughts and feelings from her mind to her reader’s. It was a magical process, so commonplace that no one stopped to wonder at it.

It wasn’t only wickedness and scheming that made people unhappy, it was confusion and misunderstanding; above all, it was the failure to grasp the simple truth that other people are as real as you.

Alte cărți scrise de Ian McEwan: First Love, Last Rites, apoi Enduring Love, Amsterdam, O Chesil Beach.

Neil Gaiman

Schimbăm total stilul! Neil Richard Gaiman e un autor britannic de romane și povestiri SF și fantasy, romane ilustrate, teatru radiofonic și film. Ca și copil, a fost un mare admirator al Cronicilor din Narnia, al lui Alice în Țara Minunilor – deci gândește-te la acest gen de poveste.

Romanele lui (care nu sunt de benzi desenate) sunt Good Omens (în colaborare cu minunatul, regretatul Terry Pratchett), Stardust, Anansi Boys, American Gods, Coraline, The Graveyard Book și The Ocean at the End of the Lane. Iată cât de simplă și fermecătoare e scriitura lui Neil Gaiman și cât de repede se formează intimitatea și chiar senzația de prietenie autor – cititor:

Grown-ups don’t look like grown-ups on the inside either. Outside, they’re big and thoughtless and they always know what they’re doing. Inside, they look just like they always have. Like they did when they were your age. Truth is, there aren’t any grown-ups. Not one, in the whole wide world.

Adults follow paths. Children explore. Adults are content to walk the same way, hundreds of times, or thousands; perhaps it never occurs to adults to step off the paths, to creep beneath rhododendrons, to find the spaces between fences. I was a child, which meant that I knew a dozen different ways of getting out of our property and into the lane, ways that would not involve walking down our drive

Oh, monsters are scared,” said Lettie. „That’s why they’re monsters.

Fragmentele sunt extrase din romanul The Ocean at the End of the Lane.

Kate Atkinson

Cunoscută ca și creatoarea seriei de povești polițiste ce îl au ca protagonist pe inspectorul Jackson Brodie (Case Histories, One Good Turn, When Will There Be Good News?, Started Early, Took My Dog, Big Sky), ecranizată de BBC, Kate Atkinson a mai scris și alte romane cum ar fi: Behind the Scenes at the Museum, Life After Life, A God in Ruins. Deci dacă îți plac romanele polițiste, go for it, mai ales că Atkinson este cotată ca una dintre cele mai cunoscute scriitoare contemporane!

Iată câteva citate din cartea Life After Life:

He was born a politician. No, Ursula thought, he was born a baby, like everyone else. And this is what he has chosen to become.

In the end we all arrive at the same place. I hardly see that it matters how we get there.” It seemed to Ursula that how you got there was the whole point.

I think there is something wrong with the human race. It undermines everything one would like to believe in, don’t you think?

Zadie Smith

Având numele original Sadie Smith, născută în 1975, la Londra, a devenit faimoasă pentru felul în care tratează în romanele sale probleme precum rasa, religia, identitatea culturală și pentru personajele excentrice și replicile pline de umor. Printre romanele scrise de ea se numără: White Teeth (favoritul momentului, câștigător al mai multor premii), The Fraud, On Beauty, NW, Swing Time, Feel Free, The Autograph Man. Teme grele, idei de secol XXI despre toxicitatea religiei, tradiției – chiar de ești de acord sau nu, merită să le știi, să ai măcar ce combate! Citește-o măcar pe prima! Iată două citate scurte:

Every moment happens twice: inside and outside, and they are two different histories.

You are never stronger…than when you land on the other side of despair.

It’s a funny thing about the modern world. You hear girls in the toilets of clubs saying, „Yeah, he fucked off and left me. He didn’t love me. He just couldn’t deal with love. He was too fucked up to know how to love me.” Now, how did that happen? What was it about this unlovable century that convinced us we were, despite everything, eminently lovable as a people, as a species? What made us think that anyone who fails to love us is damaged, lacking, malfunctioning in some way? And particularly if they replace us with a god, or a weeping madonna, or the face of Christ in a ciabatta roll–then we call them crazy. Deluded. Regressive. We are so convinced of the goodness of ourselves, and the goodness of our love, we cannot bear to believe that there might be something more worthy of love than us, more worthy of worship. Greeting cards routinely tell us everybody deserves love. No. Everybody deserves clean water. Not everybody deserves love all the time.

JoJo Moyes

Ei bine, am ezitat ceva înainte să o pun pe JoJo Moyes pe lista scurtă. Și apropo, dacă te întrebai, se pronunță Giău-Giău Moiz. Este o autoare contemporană britanică ultra-prolifică (de profesie jurnalistă) și destul de populară acum, se tipărește în multe limbi, multe exemplare, genul cu coperți ultra colorate, lucioase, cu fețe de actori foarte frumoși pe coperta 1, cu fețe perfecte, case perfecte, peisaje minunate.

Motivul pentru care am inclus-o totuși în această listă e că… s-ar putea să îți placă, e o lectură relaxantă, care merge în metrou, tramvai, seara când ești rupt de oboseală. Și dacă obiectivul tău e să aprofundezi limba engleză, cu siguranță te va ajuta și își va fi de folos, pentru că nu te solicită așa de mult din punct de vedere al ideilor, filosofiei, cugetărilor de suflet. Te lasă să te concentrezi pe limbaj și pe poveste.

Cam toate cărțile ei sunt de aceeași talie (dacă vrei să afli cu ajutorul internetului care sunt cele mai bune opere ale acestei autoare, primești liste de 14 până la 20 de titluri). Totuși, amintesc Me Before You, publicată în 2012 ( a avut mare succes, de aceea are și două continuări, After You și Still Me), The Girl You Left Behind și ultima apariție, Someone Else’s Shoes. Iată o mostră a stilului ei din primul roman menționat:

Hey Clark’, he said.’Tell me something good’. I stared out of the window at the bright-blue Swiss sky and I told him a story of two people. Two people who shouldn’t have met, and who didn’t like each other much when they did, but who found they were the only two people in the world who could possibly have understood each other. And I told him of the adventures they had, the places they had gone, and the things I had seen that I had never expected to. I conjured for him electric skies and iridescent seas and evenings full of laughter and silly jokes. I drew a world for him, a world far from a Swiss industrial estate, a world in which he was still somehow the person he had wanted to be. I drew the world he had created for me, full of wonder and possibility.

Selecții de cărți bune în limba engleză, inclusiv cu autori contemporani, mai avem aici sau în acest articol.

Poftă bună la citit!

Sursa foto: Wikipedia