De ce nu puteti fi prietenul copilului dumneavoastra

Daca ati fi prieten cu copilul dumneavoastra si aceasta metoda v-ar ajuta sa il educati mai bine, nu credeti ca aceasta ar fi metoda universala pe care ar folosi-o toti parintii? Meseria de parinte e mult mai complexa de atat. Rolul parintilor este sa ii invete, sa ii „antreneze” pentru viata si sa le ofere consecinte atunci cand nu respecta regulile. Atunci cand deveniti prietenul copilului dumneavoastra, nu aveti cum sa impuneti anumite reguli si sa stabiliti limite in ceea ce priveste comportamentul neadecvat.

Multi parinti din ziua de azi incearca sa fie prietenii copiilor lor – le fac pe plac, le cumpara tot ce isi doresc si nu ii pedepsesc atunci cand fac o prostie – toate astea pentru a fi catalogati parintii „cool”. Uneori, fac asta pentru ca sunt pur si simplu epuizati sa faca fata si problemelor casei, si celor de la munca si sa-si creasca copiii cat se poate de bine. A fi un prieten e mult mai comod decat a fi parinte. La inceput poate sa para super pentru amandoi, insa aceasta relatie nou creata ii poate crea confuzii copilului; nu vor mai exista limite si reguli si va avea impresia ca toti adultii ii sunt egali.

Pe masura ce copiii cresc, rolul parintelui in viata lor devine unul functional, mai degraba decat emotional. De aceea e important sa stabiliti niste limite pentru copilul dumneavoastra, nu sa ii fiti cel mai bun prieten. Nu va faceti din copilul dumneavoastra un confident, deoarece el nu este pregatit emotional, moral sau intelectual pentru un astfel de rol. Daca simtiti ca trebuie sa ii spuneti ce parere aveti despre bunica lui, el sau ea nu va intelege cum sa reactioneze sau cum sa proceseze astfel de informatie.

Nu e niciodata prea tarziu sa iesiti din aceasta zona a prieteniei cu copilul dumneavoastra, insa va trebui sa ii explicati ce se intampla: „Am decis ca sunt unele lucruri pe care ar trebui sa le discut cu alti adulti. Asa ca nu ma voi mai confesa tie pentru ca simt ca ne strica relatia si nu vreau asta”. Fiind responsabil pentru alegerile pe care le faceti, dati un bun exemplu copilului dumneavoastra. Impuneti niste limite pe care copilul dumneavoastra le va intelege; poate nu de la bun inceput, dar pe termen lung este beneficiul lor. Nu e cel mai bun lucru sa va vada plangand. Sunt mici, au problemele lor si nu sunt nevoiti sa ia la bord si responsabilitatile si vulnerabilitatile parintilor.

Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fiti prietenos cu copilul dumneavoastra. Prieteniile sunt usoare si confortabile. Ar fi grozav daca educatia parentala ar fi la fel, dar din pacate, nu este. Ca parinti, suntem educatori, ghizi, antrenori si cei care seteaza limite. Asa ne transformam copiii in adulti responsabili, de succes si care stiu sa raspunda de actiunile lor.