Cum sa refuzi fara sa spui cuvantul „nu”

„Du-te la culcare!”

„Nu vreau!”

„Nu, trebuie sa te duci la culcare!”

Toata lumea e plina de nervi acum, nimeni nu vrea sa coopereze, iar ora de culcare nu mai e cea stabilita.

Daca copilului i se spune „Nu” in mod constant, acesta se va simti tot timpul corectat si ca parerea sa nu e importanta. Daca nu are niciun pic de libertate din partea parintilor, se va izola in camera sa si nu va vorbi cu ei decat atunci cand e nevoie (cand vine vorba de scoala sau mancare).

Solutia este sa scoateti acest „Nu” din vocabular. Abordati problema altfel. Spre exemplu, daca cel mic vrea sa mai stea treaz, aratati-i ca luati la cunostinta doleanta sa si fiti empatic. „Inteleg ca vrei sa mai stai treaz. Nici mie nu mi-e prea somn si m-as mai juca, dar tine minte ca maine ai acel test si trebuie sa fii bine odihnit ca sa ii faci fata cu brio!” ar fi o metoda de abordare a problemei.

Dupa ce luati la cunostinta de ce vrea sa faca acel lucru, incercati sa gasiti o solutie de compromis. In cazul culcatului mai tarziu, faceti un pact: „azi te culci cu 30 de minute mai devreme, iar maine poti sta treaz inca 30 de minute”. O alta idee ar fi sa alegeti o zi a saptamanii in care sa il lasati sa se culce mai tarziu si sa pastrati aceasta traditie mereu. Ca sa il convingeti pe cel mic ca vorbiti serios, notati in calendar acea zi ca sa vada ca e oficial.

Sa nu i se mai spuna „Nu” niciodata copilului?

E imposibil sa eviti cuvantul in totalitate. Ideea de baza este sa se evite tonul negativ si copilul sa inteleaga consecintele faptelor sale.