Cei mai nostalgici dintre noi isi aduc aminte de vremurile in care descuiam lacatelul jurnalului si scriam ce am facut in acea zi- ce ne-a bucurat, ce ne-a suparat si ce a fost demn de trecut in istoria personala. Ne adresam jurnalului ca unui prieten si avem incredere ca ne va pastra toate secretele. De asemenea, speram sa facem din el o capsula a timpului si sa il recitim peste ani pentru a ne starni diverse emotii.
Vom fi nostalgici dupa copilarie, ne vom intrista ca unele persoane nu mai exista in viata noastra, dar vom aprecia ca i-am cunoscut si ne vom uimi cum a evoluat lumea din jurul nostru, iar noi impreuna cu ea. La un moment dat ne vom intreba ce anume ne-a facut sa nu mai scriem in jurnal. La un moment dat, poate ca l-am considerat prea pueril si l-am lasat sa colecteze praf, undeva pe o etajera, pentru ca noi ne-am „maturizat” si nu mai avem nevoie sa scriem toate trairile noastre si observatiile de peste zi intr-un caietel.
Acum, jurnalele sunt demodate – toata lumea se exprima pe internet – prin bloguri scrise sau video. E mai convenabil asa, dar se pierde ideea de personalitate si intimitate cu acel vechi prieten caruia i te destainuiai. Acum ideea blogurilor scrise sau audio este sa fie vazute de cat mai multi oameni, pe cand jurnalul era ceva secret si privat pe care nu doream sa il vada nimeni – de cele mai multe ori acel jurnal avea si un lacat, iar cheia sa avea un loc si mai secret. A avea un jurnal te facea sa te simti ca un savant – aveai ce sa-ti povestesti tie insuti,si vedeai cum scrii istorie cu manutele tale.
Copiii care scriu in jurnal isi vor dezvolta abilitatile de scriere si vor fi mult mai dezinvolti in exprimarea scrisa – atat la scoala cat si in afara ei. Incurajati-va copiii sa tina un jurnal. Le puteti cumpara unul cu personajul lor preferat din desenele animate sau cu orice ii pasioneaza. Spuneti-le ca e bine sa mai scrii din cand in cand – atunci cand iti vine o idee buna sau cand te plictisesti. Iti pui imaginatia la munca si te descarci emotional de toate grijile zilei. Trebuie sa le promiteti (si sa va tineti de cuvant!) ca nu va veti uita in jurnalul lor si ca le respectati intimitatea si gandurile lor private. Scrierea in jurnal nu trebuie sa semene cu temele pentru acasa. Il poate ajuta pe copil sa isi faca ordine in ganduri si sa le scrie undeva fara teama de a fi vreodata judecat pentru ca le are.
Daca vreodata au fost suparati dintr-un anumit motiv, scriind in jurnal despre acea experienta si recitind acele pagini peste ceva vreme ii va da de inteles daca o astfel de situatie merita sau nu sa se enerveze. De asemenea, daca o experienta l-a bucurat peste masura, o recitire a acelei intamplari ii va aduce un zambet pe buze si ii va inveseli ziua.
Cine stie…poate scriitorii in jurnal de azi vor fi scriitorii publicati de maine…