Ce de facut cand plange copilul
Unii copii plang si bazaie nu pentru ca i-ar durea ceva, ci ca isi doresc atentie din partea parintilor si a celorlalti adulti din jurul lor. Nu e cel mai placut sunet din lume, dar el exista. Sa vedem de ce…
Formula magica. Cel mic a plans o data si a primit ce si-a dorit. A plans si a doua oara si scopul sau a fost din nou atins. A observat ca daca plange, mama si tata ii ofera ceea ce-si doreste.
Lipsa de somn. Cand copiii nu dorm suficient, sunt mult mai iritabili si predispusi la plansete.
Imitarea altor membri ai familiei. E cineva in familia dumneavoastra care are un ton mai ridicat si bazait al vocii? Copilul dumneavoastra s-ar putea sa imite acest ton pentru a transmite un mesaj anume.
Ce e de facut?
In loc sa ii spuneti sa nu mai planga (metoda care da mereu gres), incercati alta abordare. Spre exemplu, cand incepe plansul, stati cu el si ii spuneti ca il veti asculta atunci cand se linisteste. Trebuie sa aveti rabdare pana se linisteste, pentru ca s-ar putea ca unii copii sa isi revina mai greu dupa plans decat altii. Nu ii vorbiti pana nu se linisteste. Discutati calm si incercati sa nu vorbiti cu el in timp ce plange. Astfel va intelege ca o discutie are loc atunci cand ambele persoane sunt pregatite si nimeni nu (mai) plange.
Ajutati-l sa gandeasca la rece o situatie in care a plans pentru a obtine ceva. Ideea este sa fie intr-o stare foarte buna atunci cand il rugati acest lucru. Rugati-l sa va povesteasca ce simtea si de ce a trebuit sa bazaie cand a vrut acest lucru. Ce puteti dezbate: „Cum crezi ca as fi reactionat daca ma rugai frumos?”, „Ai incredere in tine cand vrei ceva. Plansul nu e o solutie.” Copilul isi va da seama unde a gresit si va vedea cum va afecteaza comportamentul sau.
Fiti un model demn de urmat. Daca aveti impresia ca cel mic a deprins obiceiul bazaitului de la cineva din familie, discutati cu cine trebuie si informati-i asupra problemei. Faceti tot posibilul sa nu existe certuri in fata copilului. Fiti atenti la tonul pe care il aveti in gerenal; s-ar putea sa fie unul intimidant. De asemenea, incercati sa nu il incarcati pe cel mic cu problemele din familie, de serviciu sau bani. Cei mici sunt foarte usor de impresionat si s-ar putea sa nu digere informatia asa cum ar face-o un adult.
