Nu ni se cuvine nimic
Poate parea un lucru greu de digerat la o varsta frageda, dar copiii trebuie sa invete ca nu totul li se cuvine, nimic nu e gratis si trebuie sa munceasca pentru ceea ce-si doresc. Evident, nu e cazul sa ajungem dintr-o extrema in alta. Nu e bine nici sa facem din copilul nostru centrul universului, dar nici sa il lasam nesupravegheat si neghidat intr-ale vietii greutati. Cum e si normal, parintii sunt bine intentionati si vor ce e mai bun pentru copilul lor, dar lucrurile pot lua o intorsatura gresita, iar copilul nu va putea sa invete ce e independenta.
Cand un copil e capabil sa faca treburi prin casa, e responsabil sa invete si mai mult de atat. De asemenea, pot da acest dar mai departe invatandu-i pe altii cum sa faca acel lucru. Cat fac bine propriei persoane, respectiv celor din jur, nu pot fi decat beneficii. Cu toate acestea, exista unii parinti care isi rasfata copiii. Chiar daca cei mici pot gati, parintii tot aleg sa le gateasca, iar daca nu vor sa faca curat, totul e ok – nu conteaza ca ei pot, parintii aleg sa ii ajute. Mai rau e cand parintii aleg sa vorbeasca in numele copiilor, desi acestia au capacitatea de a vorbi de unii singuri.
Totul incepe destul de inocent. Cand copiii sunt foarte mici, ne gandim ca e mai rentabil din punct de vedere al timpului sa facem noi acel lucru pentru ei, pentru ca sunt mici. Pe masura ce cresc, tot facem acel lucru pentru ei, pentru ca ne-am obisnuit, pentru ca s-au obisnuit si asa „e bine”. Iar asa nu crestem niciodata copii independenti. Asa cred ca li se cuvine totul. Nu lasati copiii sa creada acest lucru.
- Faceti-i sa creada ca sunt capabili.
- Dati-le de inteles ca daca faceti lucruri pentru ei, ii privati de oportunitatea de a invata lucruri noi.
- Explicati-le ca va veti schimba obiceiurile.
- Intrebati-i ce idei au ei pentru a se descurca singuri si cum ii puteti ajuta cu sugestii.
- Comunicati-le planul si tineti-va de el.
